Cu totii ne dorim sa bem un vin de calitate, insa uneori ramanem dezamagiti daca alegem bautura doar in functie de design-ul etichetei.
Primul pas in alegerea unui vin bun este citirea etichetei de pe spate, pentru a afla continutul si provenienta acestuia. Eticheta din fata, care de multe ori ne capteaza atentia si ne determina sa cumparam din impuls, nu are decat o semnificatie comerciala, care nu are neaparat de-a face cu calitatea bauturii.
Vinul poate fi considerat o bautura extrem de subiectiva. Unii dintre noi stim exact ce ne place, insa, altii, mai lipsiti de experienta, nu au descoperit inca. Vinul poate fi usor si fructat, intens si dulce, sec si mai acid, etc. In general, eticheta de pe spate ofera suficiente informatii in aceasta privinta.
Cei care au cat de cat experienta in domeniul vinului isi pot face o lista cu regiuni si varietati de struguri pe care le prefera. Daca nu facem asta, vom incerca in zadar sa identificam un tip de vin doar amintindu-ne cat de dulce sau de intens era. Atunci cand ne place un vin, regiunea si tipul de strugure folosit in fabricarea lui sunt cele mai importante elemente pe care trebuie sa le tinem minte.
De cele mai multe ori, oamenii de marketing folosesc pe etichete tot felul de termeni cu rolul de a atrage atentia imediat, termeni care nu-si au neaparat corespondent in realitate. Expresii cum ar fi “Gold Medal”, “Reserve”, “Grand Reserve”, “Winemakers Selection” nu au o semnificatie oficiala.
Brand-urile platesc sume semnificative pentru a fi plasate pe raft la nivelul ochilor. Multi dintre noi, din comoditate, nu ne uitam decat la aceste vinuri, alegand dintre ele. Pentru a lua o decizie corecta, bazata pe preferintele noastre reale, ar trebui sa exploram si celelalte niveluri.
O alta capcana in care cadem sunt discount-urile. Un vin la pret redus nu este neaparat un vin bun, dar nici neaparat slab calitativ. Vinurile sunt de trei categorii: vin de masa, vin cu indicatie geografica(I.G.) si vin cu denumire de origine controlata (D.O.C.).
Cele mai de calitate sunt vinurile cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (D.O.C.). Acordarea treptei de calitate este legata de mai multi factori – continutul in zaharuri, proportia de boabe stafidite, atacul putregaiului nobil – care sunt determinati in primul rand de momentul recoltarii.
Vinurile din comert pot fi de masa (8,5-9,5 vol.% alcool) sau de calitate superioara, cu taria alcoolica peste 10 vol. %.
In functie de continutul de zahar rezidual, vinurile pot fi: seci (cu cel mult 4 g/l zahar rezidual), demiseci (cu 4,1-12 g/l zahar rezidual), demidulci (cu 12,1-50 g/l zahar rezidual) sau dulci (cu peste 50 g/l zahar rezidual).
Vinul ramane bautura preferata a multora dintre noi, fie ca e vorba de o masa festiva sau de o cina in doi. Este simplu sa facem alegerea potrivita tinand cont de recomandarile de mai sus. Un vin bun, ales in concordanta cu mancarea, poate transforma o masa obisnuita intr-o ocazie de a ne desfata simturile.
