Conform lui Marcel Laptes ”Sarbatoarea Sanzienelor este densa in practici oraculare ce priveau in primul rand recoltele, apoi destinele individuale”. Femeile din Platoul Luncanilor atribuiau, astfel, Sanzienelor functii divinatorii in cunoasterea norocului, legaturilor matrimoniale si lungimea vietii.
Ele influentau sortii folosind modalitati dintre cele mai diferite pentru a-si afla ursitul:
In noaptea de Sanziene in unele sate de munte din Tinutul Orastiei, fetele se spalau pana la brau cu roua de pe flori si plecau sa culeaga buruieni pentru descantece deoarece se credea ca in perioada dintre Rusalii si Sanziene plantele medicinale au cea mai mare putere.
Apoi puneau florile de sanziene sub perna ca sa-si viseze ursitul, tineau florile in san toata ziua de Sanziene, in par sau pe cap, sub forma de cununa pentru a fi frumoase. In dimineata de Sanziene, fetele se spalau pe fata cu apa neinceputa sau cu roua, ca sa fie frumoase si sa placa la baieti. Apoi mergeau pe camp ca sa culeaga flori de Sanziene din care impleteau cununi pentru fete si baieti, le puneau la poarta sau le aruncau pe casa.
Daca ramanea cununa pe casa, fata respectiva se marita repede, pana in toamna iar de cadea era semn ca urma sa astepte mult si bine. In acelasi timp, daca o cununa aruncata pe casa ramanea, era semn pentru cel ce o aruncase ca va trai mult iar de cadea era samn rau, de boala si chiar moarte.
Alte credinte si mituri
In credintele si obiceiurile taranilor exista ramasite ale unui stravechi cult solar. O multime de traditii sunt asociate cu imaginea astrului ceresc:
Soarele in lungul drum spre iarna se opreste pentru a se odihni iar la miezul zilei impietreste. Atunci Sanzienele si Dragaicele pazeau ca varcolacii sa nu manance soarele contracarand energiile solare negative.
Conform vechilor superstitii, oamenii nu ar trebui sa se uite in aceasta zi catre soare, caci vor orbi sau ii va durea capul tot restul verii.
Unii se feresc a se trezi dis-de-dimineata, de frica sa nu vada trei sori.
Conform altor pareri, daca te scoli in zori, vei vedea soarele la rasarit spalandu-se pe fata si apa curgand sub forma de raze luminoase.
In noaptea de Sanziene se deschid cerurile iar animalele prind glas.
La miezul noptii de Sanziene, pentru cateva momente, infloreste iarba-fiarelor, cu care se pot descuia toate lacatele.
Traditia spune ca sanzienele au puterea de a indeparta raul si boala. In trecut se puneau flori de sanziene in patul femeilor ce urmau sa nasca, pentru ca se considera ca astfel vor avea o nastere mai usoara.
Sanzienele raman o sarbatoare a vitalitatii” (Otilia Hedesan – Lectii despre calendar) deoarece jocul ritualic al Sanzienelor – cand se arunca coronitele pe casa pentru viata si moarte – reprezinta reminiscente ale practicilor vitale prin care zeitatile protectoare erau solicitate sa apere culturile agrare.
Sanzienele – plante de leac pentru om si animale
Conform cercetarilor din teren ale etnografului Marcel Laptes, batranele considerau ca „Sanzienele is bune la vrajit ca-s flori blagoslovite de Sf. Vineri si Maica Domnului”. Insa Sanzienele / Dragaicele sunt posesoarele unor puteri miraculoase, in special a plantelor de leac, pentru intensificarea luptei impotriva fortelor raului. Principala planta, sanziana, avea o mare putere cu larga gama curativa. Sanzienele erau utilizate in farmacologia traditionala cu efecte terapeutice spectaculoase, in multe afectiuni ale oamenilor: dureri de ficat, stomac, fiere, cap, ochi si urechi, a durerilor in general, in epilepsii, afectiuni ale plamanilor, dermatologice. Florile sanzienelor (galbene sau albe) erau culese, apoi uscate la umbra, se pastrau la loc uscat, in traistute din canepa, la grinda incaperii de locuit.
Cand se nastea un copil, moasa, la scalda, punea flori de sanziene sa fie frumos, sa creasca mare si sa aiba paru’ galben ca sanziana. Florile de sanziene mai aveau utilizare in durerile de mijloc, mai ales in timpul lucrului la holda sau la stransul fanului si prunelor uneori: se facea infuzie de flori si se bea rece la camp. In Tinutul Padurenilor cu aceste plante (arse) se afumau copiii speriati sau cei care nu puteau dormi noaptea sau vitele din grajd. Pe langa sanziene, femeile mai culegeau si alte plante de leac carora le confereau aceleasi puteri magice si etnoiatrice miraculoase, pentru ca, acum plantele sunt puternice, pline de seva.
Traditii si obiceiuri identificate si promovate in cadrul campaniei de comunicare online ”Cultura si tainele painii”, derulate de Russenart Communications si Gold Maya.