ziua internationala a cafelei

Inca din anul 2015 se sarbatoreste Ziua Internationala a Cafelei, cand Organizatia Internationala a Cafelei a lansat acest eveniment la Milano. Evenimentul este dedicat cafelei, una dintre cele mai populare bauturi din lume si anume exploatarea responsabila a ei.

Anual, se estimeaza ca se consuma in lume aproximativ 400 de miliarde de cesti de cafea.

Pretioasele boabe de cafea se produc in tari ca America de Sud si Centrala, Asia, Africa si Caraibe. O persoana bautoare de cafea consuma in medie 3 cesti si jumatate pe zi.
Cel mai mare consum de cafea pe cap de locuitor la nivel mondial il gasim in tarile scandinave. Astfel, in Finlanda, se estimeaza ca o persoana bea peste 4 cesti de cafea pe zi.

Potrivit platformei Trycoffee, Brazilia exporta aproape jumatate din cafeaua consumata in intreaga lume.

Se cunosc peste 100 de specii de cafea, dar cele mai folosite si raspandite sunt Arabica si Robusta. Dintre cele doua, Arabica este cea mai raspandita si se cultiva la peste 600 m altitudine, fiind preferata de cei care prepara sortimentele gourmet, in timp ce Robusta se cultiva in regiuni mai joase, fiind mai ieftina cu 40 – 50%. Aproximativ 75% din cafeaua produsa in lume este Arabica. Robusta are un continut mai mare de cofeina, fiind folosita mai ales pentru cafeaua instant.

Potrivit www.internationalcoffeeday.org.,Ziua internationala a cafelei este si momentul in care toti cei implicati in procesul de producere a cafelei, de la fermier si pana la consummator, trebuie sa se concentreze pe o serie de activitati de imbunatatire continua a viitorului acestei industrii. In procesul de realizare a cafelei, exista 7 etape, pornind de la boaba de cafea si pana la lichidul revigorant din ceasca: culegerea boabelor de cafea, spalarea, uscarea, separarea boabelor in functie de marime si calitate, prajirea acestora, degustarea cafelei propriu-zise pentru evaluarea profilului de aroma al acesteia in functie de dulceata, aciditate, senzatia produsa in cavitatea bucala, echilibru si aroma, si in cele din urma, savurarea unei cafele. Pentru fiecare dintre aceste etape exista persoane special instruite, fiecare cu propria sa personalitate si expertiza, care joaca un rol extrem de important in producerea cafelei.

Chiar daca cererea este in crestere, aceasta industrie se confrunta cu o problema grava, deoarece preturile primite de producatori sunt cu 30% mai mici fata de ultimii 10 ani, amenintand astfel mediul de viata al fermierilor si familiilor lor. In acest an, exista o misiune colectiva si anume, aceea de a ajuta producatorii de cafea din intreaga lume sa primeasca un pret corect, pe masura muncii depuse, asigurandu-le astfel un trai decent.

Povestea cafelei si a culturii acesteia a inceput in Etiopia in jurul anului 850 d.Hr . Un pastor de oi, Khalid, a remarcat faptul ca oile sale erau foarte active dupa ce mancau boabele rosii ale unei plante. Le-a incercat si el, remarcand un efect asemanator. Khalid a povestit unor calugari despre descoperirea sa, care, reticenti initial, au descoperit destul de repede efectele cafelei si au folosit-o pentru a ramane treji in timpul slujbelor. Bautura a fost numita „qahwa”, cuvant care inseamna in limba araba, “revigorant”. Din lumea musulmana, cultivarea si mai ales consumul s-au raspandit in India, Italia si restul Europei, Indonezia si America.

Potrivit www.mediafax.ro, prima mentiune romaneasca a cafelei se gaseste in cronica lui Ion Neculce, ”O sama de cuvinte”, si reda o scena petrecuta la inceputul secolului XVI, cand logofatul moldovean Ioan Tautu a fost servit cu cafea intr-o vizita la Constantinopole, unde acesta nu a stiut cum sa o bea: ” Si asè vorbascu oamenii, ca l-au pus viziriul de au sedzut inaintea viziriului pre macat, si n-au fost avand mestei la nadragi, ca, tragandu-i cibotile, numai cu coltuni au fost incaltat. Si dandu-i cahfè, nu stiè cum o va bè. Si au incept a inchina: „Sa traiasca imparatul si viziriul!“. Si inchinand, au sorbit felegeanul, ca alta bautura”.

Conform unor studii, in Romania consumul de cafea este de 2 kg de persoana pe an, mai mic decat media europeana, care este de aproximativ 3 kg/an.

Sursa: www.mediafax.ro si www.agerpres.ro