Ne-am gandit sa va prezentam doua retete de inlocuitori de cafea din traditia populara
Soiurile de cafea naturala pe alese nu au fost intotdeauna la indemana oricui in tara noastra. Beneficiau de ea si o cunosteau cei din paturile bogate ale societatii, restul foloseau surogatele. Astazi piata abunda de cele mai variate tipuri de cafele si cafenele. Cu cheseau de dulceata alaturi, cu biscuiti si paharelul de apa, amara sau nitel indulcita, la ibric sau la filtru, cafeaua e nelipsita din cotidian.
Taranii romani inventivi si-au creat propriile inlocuitoare din ce aveau la indemana.
Cafea din coji arse de paine
Cand inca nu existau brutariile si nici lanturile de magazine la orice colt de strada, taranii nostri se „delectau” cu cafeaua din coji arse de paine. Aproximativ o data pe saptamana isi coceau painea in cuptoare pentru ca nu aveau de unde cumpara. Lasau intentionat la cuptor un timp mai indelungat cateva din paini pentru a face o coaja maro inchis, aproape de ars. Scoteau painile, le acopereau cu un prosop iar cand se raceau, le bateau cu un bat sau un cutit astfel ca obtineau coji micute de paine. Le foloseau fie ca atare, punand apa fierbinte peste ele si indulcind nitel lichidul, fie le macinau si le foloseau ca si cafeaua naturala macinata. Au un gust aparte si nu contine cofein, se pot combina si cu un strop de lapte.
Cafeaua din radacina de cicoare
Se ia radacina de cicoare, se spala, se curata, se usuca si, asa uscata, se rasneste prin masina de cafea. Rezulta un praf maroniu, pulbere care se mai folosea, combinata in parti egale, cu cea de naut sau orz. Amestec numai bun de baut, preparat ca si cafeaua naturala (oparita cu apa fierbinte). Are efecte tonice, digestive si nervoase si poate fi consumata in orice cantitate si de catre hipertensivi. In prezent pulberea de cicoarea se comercializeaza in supermarket. „Toate-s vechi si noi sunt toate” – ar fi spus M. Eminescu.
Retetele au fost preluata din satele din jurul Sibiului, descrise de oameni in varsta care inca le pastreaza.
